Partaj judiciar

Partaj judiciar

Ce înțelegem prin Partaj judicar ?

Dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii.

Instanţa va face împărţeala în natură. Ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

Partaj judiciar. Etape

„Etapele procedurii partajului judiciar: admiterea în principiu şi partajul propriu-zis.
Caracterul facultativ al parcurgerii ambelor etape.

Din economia dispoziţiilor care reglementează procedura partajului judiciar rezultă că aceasta parcurge, de regulă, două etape: admiterea în principiu şi partajul propriu-zis.

Cu toate acestea, parcurgerea ambelor etape nu este obligatorie în toate procesele de partaj.
În cazurile mai simple, când instanţa are la dosar elemente probatorii suficiente, în baza cărora poate să treacă direct la soluţionarea pricinii în fond, nu mai este necesară etapa prealabilă a admiterii în principiu. Această soluţie rezultă din dispoziţiile art. 985 alin. (1) NCPC, care prevăd necesitatea pronunţării încheierii de admitere în principiu în cazurile în care, pentru formarea loturilor, sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente la momentul stabilirii elementelor enunţate de art. 984 alin. (1) NCPC. Aprecierea cu privire la necesitatea de a parcurge sau nu ambele etape urmează a fi făcută de către instanţă, în funcţie de situaţia concretă din speţă. În orice caz, eventuala nulitate pentru neparcurgerea primei etape nu poate opera decât în condiţiile art. 175 alin. (1) NCPC, deci dacă s-a produs părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel.

Partaj de proprietate. Partaj de folosinţă. Deosebiri.

Împărţeala definitivă, totală sau în parte, a bunurilor care formează proprietatea indiviză poate avea loc pe baza înţelegerii copărtaşilor, iar când aceştia nu se înţeleg sau legea prevede altfel, împărţeala se face de către instanţa judecătorească, copărtaşii devenind proprietari exclusivi asupra lotului pe care îl deţin. Spre deosebire de împărţeala definitivă care are drept consecinţă încetarea stării de indiviziune prin efectul declarativ al împărţelii, partajul de folosinţă are ca obiect numai folosinţa bunurilor indivize, fără a stabili fondul dreptului de proprietate al coindivizarilor, care îşi împart în mod vremelnic numai fructele sau uneori şi posesiunea, rămânând în continuare posesori precari. Această înţelegere între coindivizari este îngăduită de lege dacă nu atinge ordinea publică şi bunele moravuri, coindivizarii fiind în drept să se înţeleagă în ceea ce priveşte posesia şi repartizarea fructelor, rămânând deocamdată neîmpărţită numai proprietatea. Temeiul juridic al unei astfel de împărţeli fiind, aşa cum s-a arătat, convenţia părţilor, este necesar ca toţi coindivizarii să fie capabili şi să consimtă, o atare convenţie nefiind opozabilă celor care nu au participat la ea sau nu au avut capacitatea legală. În cazul în care cerinţele legii sunt îndeplinite, fiecărui coindivizar i se atribuie cota respectivă din masa de împărţit în măsura stabilită prin învoială, fiecare copărtaş devenind proprietarul anticipat asupra porţiunii de folosinţă convenite, iar cu ocazia împărţelii definitive nu se vor mai restitui fructele, chiar dacă au fost percepute în mod nelegal, şi nici nu se va da socoteală pentru cele culese de ceilalţi copărtaşi, cu excepţia fructelor produse înainte de încheierea convenţiei, care se vor împărţi potrivit normelor prevăzute de lege, pentru că această împărţeală nu are efecte retroactive. Cererea de împărţeală a folosinţei având drept temei juridic învoiala copărtaşilor, neîndeplinirea acestei condiţii nu poate fi suplinită prin autorizarea de partaj de folosinţă eliberată de organele administraţiei de stat la cererea unuia dintre copărtaşi, acest act având drept scop păstrarea disciplinei de sistematizare şi de construcţie, fără a se putea substitui voinţei copărtaşilor. Pe de altă parte, împărţeala de folosinţă constituind o facultate, iar nu o obligaţie pentru copărtaşi, refuzul unuia sau mai multora dintre ei nu poate fi considerat că constituie un abuz de drept”

Partaj judiciar. Încheierea de admitere în principiu

Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta.

Dacă, în condiţiile legii, s-au formulat şi alte cereri în legătură cu partajul şi de a căror soluţionare depinde efectuarea acestuia, precum cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive, cererea de raport al donaţiilor şi altele asemenea, prin încheierea arătată la alin. (1) instanţa se va pronunţa şi cu privire la aceste cereri.

Prin aceeaşi încheiere, instanţa va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor şi criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură şi în ce mod, propunând, la solicitarea instanţei, loturile ce urmează a fi atribuite.

Încheierea de admitere în principiu suplimentară

În cazul în care, după pronunţarea încheierii prevăzute la art. 985, dar mai înainte de pronunţarea hotărârii de împărţeală, se constată că există şi alţi coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanţa va putea da, cu citarea părţilor, o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. În aceleaşi condiţii, instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, să elimine un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit.

Partaj judiciar. Căile de atac împotriva unor încheieri

Încheierile prevăzute la art. 985 alin. (1) şi art. 986 pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul.

Criteriile partajului

La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

Atribuirea provizorie

În cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanţa, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulţi coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanţa va ţine seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili şi termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părţi cuvenite celorlalţi coproprietari.

Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemnează, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui acestuia bunul.

În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa va putea atribui bunul altui coproprietar, în condiţiile prezentului articol.

Atribuirea definitive

La cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.

Bibliografie:
1 extras NCPC
2.. BOROI Gabriel;colectiv, Codul de procedura civila comentat
3. TERZEA Viorel, Noul Cod de Procedura Civila adnotat

Partaj judiciar Ce înțelegem prin Partaj judicar ? Dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Aveti o intrebare?